|
Vineri, 28 aprilie 2006
Se anunta in megafoane... Toata lumea e gata de mini-vacanta deja traditionala de 1 Mai. Muncitoresc sau nu, roiurile pleaca din stupul bucurestean spre munte, mare, la tara si la rude, la gratare cu mici si bere. Fiecare dupa posibilitati. Agentiile de turism au venit cu super-oferte de cazare in tara si strainatate, tocmai pentru a raspunde cererii enorme de... vacante.
Nu stiu de ce, dar anul acesta mi s-a parut si mai comerciala prezentarea "distractiilor" pentru cele cateva zile libere ale romanului obisnuit, fata de anii trecuti.
Gara de Nord e plina la ora 15:00. Inca putin si pleaca si trenul nostru spre munte. Bineinteles, e o zi moarta, dar va fi o odihna bine-meritata inainte de traseele propuse pentru sambata si duminica. In plan avem platoul Bucegilor si mai vedem la fata locului, in functie de vreme. Cum zicea Toma Caragiu, trebuie sa tinem intotdeauna cont de viteza probabila a vantului, cam asa.
Sambata, 29 aprilie 2006
Am dormit bine, cafeaua de dimineata si-a facut efectul, personalul spre Busteni intra in gara. Foarte aglomerat. Se anunta o zi foarte frumoasa si toti turistii au simtit ca merita o mica drumetie. Gandul zboara spre coada infernala de la telecabina. Dar avem noroc. Ajungem devreme si ne urcam in a doua transa... Ma abtin sa comentez pretul de aproape 20 de lei. Dar nu pot! 20 de lei?!? O urcare cu telecabina?
Sus... Zapada cat vezi cu ochii. Rapid trecem sa zicem 'saru'mana' Babelor, sa-l salutam pe Saint-Bernard pozar si sa ne privim in ochi cu Sfinxul. Scurt, nu insistam ca se aglomereaza de... ca e sambata.
Pornim spre Cota 2000 pe urmele de snow-scooter ca poate e zapada mai tasata pe acolo. Intr-un fel avem dreptate, dar cu cat soarele arde mai tare, parca si zapada e mai moale. Logic! Urmam traseul cunoscut, dar deasupra lui cu cel putin un metru, poate chiar doi pe alocuri. Destul de obositoare evadarile din clestii de zapada atunci cand ne afundam.
La Piatra Arsa practic mergem pe deasupra jnepenilor, e iarna in toata regula. Utilitarul de curatat zapada este in functiune. Soarele ne arde pielea, dar bine ca avem ochelari de soare. E un alb orbitor. Si numai maine nu e mai.
De la Cota 2000 trecem in alt anotimp. Se termina iarna si vine, in sfarsit, primavara. Floricele pe versant. Totusi, pe Valea Dorului se schiaza.
De aici pana jos nu mai e mult. Ce a fost greu a trecut. Zapada ne-a consumat fizic, si abia asteptam sa mancam ceva cald.
Duminica, 30 aprilie 2006
Renuntam la drumetie in favoarea unei reconfortante sederi la iarba verde. Trezirea este matinala, trenul este aglomerat, iar Predealul, din orasul schiorilor, s-a transformat in orasul gratarelor si specialitatilor culinare langa portbagaj. Noi, mai din traista.
Este o zi total opusa prognozei meteo de acum o saptamana. Este soare, este un cer senin si este cald. Foarte placut sa stai pe iarba, la soare. Sa stai. Si stam.
De la Cabana, sa pastrez titulatura veche, Trei Brazi pana la Cabana Secuilor este plin de masini, oameni, gratare si fum. Eu am venit sa trag o tigara la aer curat. Glumesc.
Intoarcerea spre Sinaia ne arata cata lume a venit pe Valea Prahovei. Prindem trenul in ultimul moment si abia reusim sa ne urcam. Nu avem loc. Nici bilete. Dar am avut in intentie sa luam. Nu a venit nici controlorul. In Sinaia, abia am reusit sa coboram pentru ca cei ce vroiau sa urce ne luau cu ei. Am luptat si am coborat.
Luni, 1 mai 2006
Eeee! Uite asa se incepe o saptamana de munca. Prin sarbatorirea celor ce muncesc, incepand de luni, printr-o zi libera. Sa o lasam asa, ca e tare bine.
Drum bun, vreme cu soare si lumina din belsug...
|
recomanda unui prieten site-ul KERUCOV .ro prin Yahoo! Messenger.
Titlul articolului: Cu unu' Mai sus, 1 Mai la inaltime
publicat pe
01 mai 2006