PAGINA DE JOCURI CU POEZIE DIN VORBE SIMPLE

de Andrei Vocurek

Poeziile sunt doar cuvinte aranjate intr-un joc de sensuri si intelesuri. Sunt jocul unor cuvinte cu rima sau fara rima. Sunt cuvinte simple, neintelese. Cu sens. Sunt vorbe scrise intr-o anumita stare. Uneori. Asadar, aceasta este o pagina de jocuri cu poezie din vorbe simple.

Simbolica (retorica)

de Andrei Vocurek

Cuvinte, sensuri, neintelese. in van
Ani, zile, ore, minute alese. dispar
Oameni trec, mor si vise. mereu
Altele vin, idei impinse. iremediabil

Lumini, si umbre, neatinse. tace
Voci, aluzii, iluzii, pretinse. in gol
Priviri, momente aprinse. pierd
Soapte, atingeri pe coapse. tot

Miresme, dimineti ucise. prea fals
Semne, cafele incinse. din noroc
Adio, saruturi desprinse. definitiv
Asfalt, zgomote indecise. golit

Intrari, prin usi inchise. lovind
Cerul, in culori deschise. in inalt
Spre tine, maine intinse. acaparat
Pornit, ideile cuprinse. definitiv

7 decembrie 2006

Daca

de Andrei Vocurek

Priveste, cerul iti sopteste
Asculta, si marea te priveste
In ochii padurii se vede lumea
Daca auzi.

Urla, cand nimeni nu te aude
Alearga, spre lumina neatinsa
Acolo, la alt capat de drum
Daca strigi.

Pleaca, nimeni nu te asteapta
Gandeste, prostia se doreste
Peste tot si in toate
Daca simti.

8 aprilie 2006

In fiecare zi mai plec un pic

de Andrei Vocurek

Asa am curs, iar am plans
Am un zambet rece, fad
Ma stii plecat in vis
Eu am fost.

Cuvintele izbesc ca bice
Plec, sunt gata, hai
Nu am ce face
Renunt.

Treptat si-a oprit mersul
Am cotit o clipa
Fara inteles
Plec.

Azi am mai murit un pic
Se aprind iar in foc
Gandurile mele
Negre.

Vad acelasi oribil cosmar
Inchid ochii de tot
Poate trece
Viata.

8 aprilie 2006

Femeia tuturor

de Andrei Vocurek

Dimineata cu miros de umed si oboseala,
Noptiera, prima tinta a unei camere, goala,
Prin geam lumina intra pe locul unei fapte
Neplacuta si exaltata dupa inca o noapte.

Cunoaste oamenii aproape de adevar si impur
Nu atinge culmile unei vieti, albul vietii pur,
Vazuta ca obiect, ca mijloc, ca accesoriu mat,
Importanta doar pentru cateva minute in pat.

Platita pentru dragostea ei, mereu uitata apoi,
Se multumeste sa isi vanda tot ce are de soi,
Cat mai poate, tineretea trece repede si uita,
Limitata de timp, lasata in van, intra in lupta.

Zilele-i trec toate la fel, cu ochii spre cer inchisi,
Vrea, vrea sa mai priveasca lumea cu ochii deschisi,
Fara bancnota aruncata in scarba pe noptiera,
Sa scape de personajul din piesa fara premiera.

Sunt clipe cand iubeste si se simte iubita,
Sunt zile cand e lovita, urata si chinuita,
Are sufletul ranit, si inca spera sa zboare,
Ea vrea sa uite, inima bate, trupul o doare.

S-a mintit si amagit atata timp sa ignore jugul,
Vorbe grele, gandurile, mainile i-au aprins rugul,
I-a dus pe rand, uitand de ea, la extazul dorit,
Si ceva s-a dus, visul, oare tot din ea a murit?

Uitata si urata, singura si goala, se stinge,
Dorinta si umilinta, ea visul nu il mai atinge,
Se pierde incet-incet, fara nimeni langa ea,
S-a dus si nu isi vor aduce aminte de ea.

1 ianuarie 2006

89

de Andrei Vocurek

Trece, trece, nu iarta
Ura si minciuna,
Trece, ramane moarta.

Fantoma de atunci
Copilul,
E greu sa o alungi.

Zgomote, rosii imagini
Martiri,
Ziare, negre pagini.

Zambete, pastile
Timp,
Suflete umile.

Uitare, nepasare
Oameni,
Un gand, o floare.

Tacere pentru ei...

21 decembrie 2005

Nu mai am...

de Andrei Vocurek

Ai simtit oare ce simt?
Ai spus ca nu aud.
Ai auzit oare ce spun?
Ai primit ce ti-am dat.

Ai inteles ca gresesc.
Ai gresit ca m-ai inteles?

Ai inceput prin a te gandi la sfarsit,
Ai terminat fara sa incepi,
Ai lasat ce n-ai avut,
Ai pierdut si ai scapat.

Ai plans ca tac,
Ai tacut si ai plans.

Ai putut sa alegi,
Ai ales si regret ce ai ales,
Ai plecat si te-am lasat,
Ai un alt drum.

Nu mai am nimic!

29 noiembrie 2005

Concert

de Andrei Vocurek

Instrumentele tanguie sunete moarte,
Dirijorul anchilozat mana turma de acorduri,
Vioara plange soarta corzii intinse,
Toba bubuie tunete infundate din noroi.
Talgerele sparg timpanele ascutit,
Orchestra se zbate, partiturile zboara,
Dintr-un corn se aude vocea durerii,
Flautul nu mai are poezie.
Contrabasul e impotriva violinei,
Caraie muzicianul, s-a scris opera,
Neinteles ca niciunul dintre noi,
Sunetele se izbesc de pereti.
Ascultand rafale de note goale,
Simti trairea, inalte si joase triluri,
Mai inalte ca speranta timpului
Sa razbata de sub ciocanele pianului.
Mizeria unui artist ce mangaie suflete,
Iese la iveala prin iadul de arcusuri,
In dansul ochilor ce ii privesc,
Si gata, s-a terminat.

19 septembrie 2005

Cu tine

de Andrei Vocurek

Vad, las, pasesc si trec
Peste tot ce se deruleaza
In fata ochilor mei,
Raman cu tine.

Fumul puturos se ridica,
Bautura se coboara,
Linistea ma doare,
Raman cu tine.

Pasii grei prin iarba,
Sirena urla
Vreau sa fiu
Cu tine.

Lumanarea aprinsa,
Suflete inchise,
Mai stai cu mine,
Raman cu tine.

26 mai 2005

Prin tine

de Andrei Vocurek

Sigur? Zvon? Tu!
Visezi? Vrei? Nu poti!
Perfect? Inutil! Ai?
Arta? Putere? Impresie!
Unde? Cine? Mereu!
Hotarasti! Decizi! Nu stii?
Gandesti! Alegi? Gresesti!
De ce? Pentru ce? Ia!
Totul? Nimic? Ceva!
Bun? Rau? Dincolo?
Sansa? Noroc? Probabil!
Urasti? Iubesti? Uiti!
Azi? Maine! Mereu?
Liniste? Zgomot! Auzi?
Scump? Ieftin? Al tau!
Aici? Acolo? Nicicand!
Viata? Moarte? Este!

14 aprilie 2004

din proverbe turcesti:
Mai bine sa-ti lipseasca ochii decat spiritul.