JURNAL DIN VAMA VECHE

de Andrei Vocurek

Dragii mei, dupa linistea din Delta, plecam la Vama. Facem o escala de o noapte la Bucuresti. Nu pot rezista ispitei de a merge in Vama Veche. Bineinteles, de la bun inceput hotarasem sa evitam Stufstock-ul. Vama nu are farmec prin aglomeratia generata de acest festival - concert - afacere. Motivul de a veni aici doar pentru un concert in aer liber si de a aglomera un spatiu limitat de plaja e odios. Salvarea nu ajunge la timp uneori. Aici, de exemplu! Dar, sa revin...


Ziua 1    14 august 2005

Plecam de dimineata, cu rapidul de Mangalia. Suntem rupti de somn si de oboseala dupa drumul de intoarcere de ieri din Tulcea. Repede la metrou, fuga la casa de bilete, norocul face sa dau peste o coada aparenta. Sapte tineri, un singur grup. Urmez eu, zapacit si mahmur, cer bilete pana la... Vama Veche. Nici o problema, casiera ma intreaba: "Deci, pana la Constanta, doua reduse, da?!", iar eu normal, raspund: "Deci da, doua reduse, deci, pana la Mangalia! Multumesc mult!" Imediat. Ajungem pe peron. E racoare, putini par sa mearga in Vama, dupa port, fara cort. Prea bine. Sper sa fie libera plaja.

Trenul se pune in miscare, trecem prin gari, ajungem la Medgidia, a treia oara pe anul asta. Sunt tare plictisit de drum, dar sunt bucuros ca vom petrece putin timp intr-un loc drag si deosebit. Abia astept sa ajung in Vama, sa fac o baie si sa punem cortul infipt pe nisip.

Ajungem la Eforie Nord, da o ploaie care ne sperie un pic. Drumul continua. Trenul deverseaza turisti in Constanta, Eforii, Neptun, Costinesti, nu conteaza, dar se goleste aproape tot. La Mangalia coboram, chiar nu dorim cazare, ne ducem la microbuz. Aglomeratie pe micuta masina, putini saci. Caldura mare, broboanele de transpiratie se ivesc pe frunte. Am stat in picioare, in spate, cu rucsacii (stiu, rucsacuri) intre picioare, anchilozat. Simt curentul de la un geam deschis. E mai bine. Geamurile microbuzului deruleaza un film cunoscut al drumului, ma ameteste... Si ajungem. Jos! Echiparea!

Cu onoare pasim pe strada principala... Uou! Etaje mai multe pe stanga, o noua casa in spate, parca si alte cladiri. La prima vedere... Entuziasmul e mai mare decat impresiile neplacute. Avem doar o dorinta: o baie.

Dupa un slalom printre masini mai mult sau mai putin luxoase, printre limuzine si vidanja, ne infigem la nisipul dintre Corsarul si Amfora. Doamne, abia acum vad! Prima senzatie a fost: "Mama, ce de corturi!", dar dupa ce mi-am revenit am realizat ca e doar impresie, plaja e groaznic de ingusta, malul e abrupt, marea a erodat si mai mult golful. Instalam rapid, in ultima linie de nisip, cele doua corturi. Cerul e putin innorat si ne avantajul e pentru noi. E racoare. Nu e vreme de ploaie.

Aranjam tot, facem baia de regasire. Apa e calda si limpede. Langa noi sunt si salvamarii. Putini nudisti, foarte putini. Anul acesta, din cauza spatiului mai mic disponibil pentru corturi, Vama pare foarte aglomerata. Mai putin de o saptamana mai trebuie sa treaca, iar Vama se va aglomera cu siguranta pentru Stufstock 3.

Plecam, apoi, sa vedem ce s-a mai schimbat prin partile locului. Terasele sunt permutate sau schimbate, ca in fiecare din ultimii 3 ani. B52, Club A, Expirat si altele, si-au schimbat locatiile intre ele, alte localuri au alti patroni. Nu mergem sa mancam, avem pofta doar de nisip si valuri, de o gogoasa in fata cortului.

Petrecem, in continuare, o zi de relaxare pe malul Marii Negre, aproape cel mai sudic punct de pe litoralul romanesc. Mai sunt cativa zeci de metri de la cortul nostru pana la zona de siguranta a frontierei de stat.

Aglomeratia de corturi ma duce cu gandul la stirile de la ProTV, posibil cu Andreea Esca. Cum sa nu fie aglomerata Vama cu oameni care nu au nimic in comun cu acest loc, daca la televizor, ca stire estivala, se puncteaza camping-urile de la mare, mentionand pretul de campare: la Mamaia costa pe zi atatia lei, la Neptun costa pe zi atatia lei, la Vama Veche este GRATIS. Si atunci, romanul amarat, ascultator de manele, unde se va duce? Banal raspuns.

E o zi buna, nu e cald, soarele mai iese pe cer cate un pic, iar norii par sa se sparga. Oare am adus cu noi vremea buna? Ce bine ar fi.

Pe seara, mergem toti sa mancam "La Felinare", acum "Club A". Dupa mult timp, vine cineva sa ne ia comanda, cu bauturile ne descurcam singuri de la bar. Mancam pe intuneric, pica si curentul de cateva ori. Avem lanterne. Ne descurcam. Platim si plecam sa ne plimbam prin Vama, o plimbare de seara. In centru, downtown, lume multa si beata. Tatuaje, motociclete, corturi, bere si...

Mergem spre cortul nostru. Pe mal. Marea e agitata. Inainteaza. Suntem departe de mal, dar imi amintesc furtunile traite prin Vama. Stam pe mal, fum de la fum, bem putin sa ne incalzim. E umezeala. Privim valurile si luminile porturilor din Mangalia - 2 Mai.

Noapte buna, fara furtuna!


Ziua 2    15 august 2005

-
Noaptea a fost putina agitatie, atat vremea, cat si la terasele care se intreceau la muzica mai tare si mai tare. A fost si o ploaie mai tare spre dimineata, dar nici o problema.
-


Buna dimineata! La multi ani! Sa cresteti mari, Mariilor, Marianilor, Maricicilor, Mareanilor, Merilor si care mai sunteti! Si Marinei.

Prind un pic de Rasarit, dar nu de ajuns. Suntem prea obositi. Dimineata e racoroasa si placuta. Marea are o culoare deosebita, un albastru - verzui, a la Grecia. Prima baie a zilei, racoritoare. Apoi toaleta de dimineata. Uitasem: anul acesta accesul la toalete, mai exact la bude, este 1 leu greu. Tigara si ness-ul in adierea diminetii. Cortul este ud, a fost racoare noaptea trecuta si umezeala. Ziua o incepem impreuna, mergem la un mic dejun rapid "La Popas", spre bucuria mea, apoi mergem spre Mangalia.


         Fiind Ziua Marinei, ne asteptam la o serbare fastuoasa la Mangalia, in port. Plecam spre Mangalia, mergem pe faleza, plaja este foarte aglomerata. Lume multa pe nisip. Ne ducem in port. Aici doar doua nave ale Marinei Romane se pot vizita. Una din 1979, de aceeasi varsta cu mine, cealalta nu stiu. Coada la urcare, smecheri se baga in fata, formam paravan, urcam. Marinarii sunt foarte simpatici, dau detalii despre nava lor. Armament antiaerian, fotografii. Un ofiter ne atrage atentia ca navele militare din Mangalia au fost detasate la Constanta si se vor intoarce in scurt timp. Ne indica un pod de unde le putem vedea. Plecam spre acel loc. Cele doua nave se aud cum vin, si motoarele si sirenele. Fotografiem. Ne intoarcem, apoi, spre Vama Veche.

Pe drum facem popas la un nou muzeu al Marinei Militare. Va fi gata anul viitor, dar in curte au pus deja niste tunuri si mitraliere antiaeriene. Devenim copii pentru o jumatate de ora, ne rotim cu turelele si plecam mai departe.

Cerul este senin si soarele arde cu putere. Marea este agitata, cu valuri mari si o culoare foarte frumoasa, cum spuneam. Ne racorim si facem plaja. Seara se lasa incet peste sat. Si peste mare. Vantul bate mai usor. Ciudat, dar s-a mai eliberat putin plaja. Tot la "Club A" mergem sa mancam de seara. E cald si frumos. Si avem si lumina la masa.

Pe plaja, aproape de noi se face un foc pe plaja. Urmarim flacarile si ascultam valurile marii. Apoi, incepe muzica la maxim la terase. Se canta si se danseaza pe plaja pana in zori. Ne culcam.


Ziua 3    16 august 2005

Buna dimineata, Mare! Buna dimineata, Soare!

Vama Veche ne impresoara printr-o zi foarte frumoasa, inca de la inceput. Nu facem nimic deosebit, stam la plaja, facem baie, ne bucuram de noi si de cei din jurul nostru. Ne odihnim si facem planul pentru urmatoarea etapa a vacantei, muntele. Planul de a merge cu cortul la munte ne este dat peste cap pentru ca se anunta furtuni in toata tara, in special in zonele montane.

Soarele parleste puternic si trebuie sa ne ascundem sub umbrela, la amiaza. Este atat de placut sa stai intins pe nisip, sa asculti vantul si valurile, sa-ti mai aprinzi cate o tigara. Ce iti trebuie mai mult decat atat?

Seara se lasa usor si plaja se aglomereaza. Facem ultima baie in mare a zilei si ne pregatim de cina. "Corsarul" ne face cu ochiul. Mergem la ei! Intram, ne asezam la masa. Si pica lumina. Iar mancam pe intuneric? Ne aduc ei niste lumanarele si o faclie, dar tot cu lanternele ne facem treaba. Apoi, vine si energia pe cablul de curent. Mancarea este buna, portiile aproape la fel de generoase ca anul trecut. Vinul rosu abundent ne chercheleste, dar cortul este aproape. Sa ne fie de bine si o seara frumoasa.

Iesim direct pe plaja. La "Expirat" e muzica tare. Pustii si pustioaicele danseaza. Sunt veseli, canta si danseaza. Sunt prea frumosi si nu ma asteptam sa mai vad asa ceva. Chiar am ramas placut impresionat de pustanii de Vama. Sunt amatori de distractii simple si fara a-i deranja pe cei din jurul lor.

Plecam spre cort. Vecinii fac iar un foc mare pe plaja, la mal. Stam si noi putin cu ei. Vinul rosu de la masa se lasa greu in picioare. Imaginea flacarilor mi se unduieste pe retina. Este ultima noapte de dragoste in Vama, maine lovim drumul. Tare si greu!

Marea este linistita si ne ducem sa visam. Somn usor!


Ziua 4    17 august 2005

Soarele rasare! Ies buimac si mahmur sa prind Rasaritul. Ma culc la loc. Ma trezesc, iar, cu chef de distrugere. Azi voi darama cortul. Il voi pune la pamant.

Mai intai ne ducem sa mancam de dimineata la "Corsarul". Servirea este extraordinara, tinand cont ca ne sunt recomandate anumite feluri si se atrage atentia ca mai bine ar fi sa nu comandam ceva pentru ca ingredientele nu sunt de calitate. Stam pe terasa, vedere splendida spre partea de sud a litoralului. E atat de frumos incat chiar regretam ca azi plecam spre Bucuresti. Desi, maine plecam spre munte, vremea foarte frumoasa ne mahneste, nu avem motiv de plecare. Posibil doar aglomeratia de la Stufstock sa ne alunge, da! Asta a fost motivul planului de scurta sedere pe nisip.

Strangem repede, in cort lasam putin nisip ca amintire, fetele se duc sa cumpere de mancare pentru drum, noi, barbatii, ne masuram puterile cu fasul si betele de carbon. Pentru 10 minute cel mult, lucram la demolari.

Nesuferitul de soare ne arde! Istoviti de strans, facem o ultima baie racoritoare pe anul acesta in mare la Vama Veche. O ultima tigara pe mal, o ultima bautura si ne luam la revedere de la vecinii de sezon. Ne vom vedea anul viitor, din inertie.

Ajungem la microbuz, ne duce ca gandul la gara, prindem si bilete cu locuri si ne urcam in tren. Caldura mare, nenicule. Lasam in urma noastra marea si soarele, fetele arse de soare, hamsiile si clatitele, tricourile rosii cu Che, tricourile portocalii cu SVV, tatuajele si viata fara griji. La anul vom reveni cu siguranta.

S-a terminat si starea Vama Veche pe anul 2005 si va pupam, dar nu uitati, aruncati gunoaiele la cos si nu ii deranjati pe cei de langa voi. Ce tie nu-ti place, altuia nu-i face! Inapoi in mahala pentru o noapte si un an...

din citate celebre:
Omul care nu mai are nimic de pierdut este cel mai greu de invins. - Goethe